Posted in
Etichete:
Romania
Sunt sigur ca mulţi Romani au observat ceva nou in România : si anume faptul ca nu mai avem tineri! Conform unor studii, scăderea procentuala a segmentului apt de munca, va fi intre 30 si 50 % in 2050 comparativ cu 2007 . Scăderea, sigur, nu va fi brusca, ci graduala. Sa încercam sa vedem, ce înseamnă acest lucru:
O scădere de 1 % a numărului de cetăţeni apţi de munca, înseamnă o scădere a produsului intern brut, cu 1 %. Acest procent poate fi compensat doar prin creştere economica daca dorim sa menţinem nivelul de trai actual. Adică, pentru a nu scădea nivelul de trai va trebui o creştere de 1 % pe an a produsului intern brut pe cap de locuitor activ economic. (comparativ cu 2007). Cat de realistic este acest lucru ?
Un alt factor insa, este creşterea proporţiei de populaţie peste 65 de ani. De ce? Simplu , ei nu mai pot emigra (nu ca nu ar dori) ceea ce înseamnă, ca populaţia activa existenta va trebui sa susţină din ce in ce mai multa populaţie de vârsta a 3-a. Conform proiecţiilor demografice ale Institutului Naţional de Statistica, in 2050 vom avea cam 50 de persoane peste 65 de ani pentru fiecare 100 de persoane apte de munca. O creştere semnificativa, de fapt o creştere de 100% a numărului de pensionari pentru fiecare 100 de cetăţeni activi.
Cum cuantificam acest lucru ? Simplu , înseamnă ca efortul de susţinere a acestei categorii (din care daca trăiesc in România si eu voi face parte in 2050 ) va fi dublu comparativ cu 2007. Adică, mai multe taxe pentru cei care raman in România. Va reuşi creşterea economica sa compenseze aceste probleme demografice? As dori sa spun ca da, insa nu este adevărat. Din cauza problemei demografice, avem nevoie de o creştere economica de 1.5-2% pe an DOAR pentru a nu reduce nivelul de trai actual - bun sau rău!
La acestea mai trebuie menţionat un lucru. Proverbul englezesc bine zicea "Time is money" , adică timpul este bani. E o explicaţie idealista, afirmând simplu ca timpul investit in munca, este convertibil in bani. Sa ţinem minte acest proverb , atunci când auzim la televizor ca guvernul a mai luat un împrumut de la FMI sau de mai ştiu eu unde. Simplu , împrumut înseamnă munca din viitor, cheltuita in prezent. Si avem multa munca din viitor deja cheltuita - echivalent cu 40 de miliarde!
Având in vedere cei 5 milioane de angajaţi ai României - din care 2 milioane in sectorul de stat, iată ca in momentul in care ai primul loc de munca, ai un împrumut de 8000 euro deja luat in numele tău. La o dobânda medie de 5 % pe an , asta duce la o dobânda de 400 euro pe an pe cap de lucrător. A, am inclus si pe cei de la stat aici . Se pot plăti aceşti bani ? Realistic, nu prea. Probabil ca vom asista in continuare la creşterea datoriilor publice, pana ajungem in stare de faliment (vezi Grecia) . Pentru a scăpa de datorii in 20 de ani sa zicem, ar trebui o creştere economica suficienta pentru plata dobânzilor la aceste împrumuturi si desigur plata sumelor împrumutate.
Voi folosi un calculator online pentru împrumuturi bancare (furnizat de BBC):
http://www.bbc.co.uk/homes/property/...lculator.shtml
Suma împrumutata - 40 de milioane (capacitatea maxima a calculatorului , deci înmulţim cu 1000 rezultatul final)
Dobânda - 5 % pe an . Dobânzile pe piaţa interna sunt mult mai mari , cele externe mai mici dar sa zicem media e de 5 % pe an
Durata pentru plata - 20 de ani.
Rezultatul: plata lunara este de 267475.29 . Înmulţim cu 1000 (nu am împrumutat 40 de milioane, ci 40 de miliarde)
rezulta:267 475 290 euro pe luna.
Atât trebuie România sa plătească lunar pentru a scăpa de datorii in 20 de ani ! In condiţiile in care, guvernele merg cu căciula in mana pentru a obţine păsuire , renegocieri si împrumuturi noi.
Un alt lucru de care doresc sa vorbesc acum, este declinul resurselor energetice. Da, ştiu ca mulţi nu sunt de acord ca ne "paste" o criza energetica, dar eu zic sa ne gândim de 2 ori!
